Şi prostia e o calitate…Vă prezint prostia şi ce face din om ea! (dacă n-ai înţeles asta eşti prost, du-te acasă)

balada unui creier mic – era pe aici pe undeva

politia internetului – am zis că trebuie constituită

ciudat ar spune unii – Corect!

costache macelarul – putin mai jos

balada pentru prostie – să o capeţi sau să scapi de ea?

chestii triste – viaţa ta

massuri amuzante si la sfarsit sa scrie ca cine citeste asta e un prost – Eşti prost! Ce rost avea să mai aştepţi până la sfârşit?

odece pus pus – dacă iei l-ul de la pulă iese

largit anusul – ţi s-a? sau ai vrea să ţi se?

sexi mesanger si camera – nebunaticule

avatare haslii – Cuvântul “hasliu” nu a fost găsit, dar am găsit următoarele cuvinte apropiate: hassiu | haşli | hazliu

a te enerva inseamna prostia celorlalti – şi invers

ce faci daca nu ti se beleste pula – atunci ai belit pula!

gagici fut – eşti sigur?

sa ma cac pe voi – şi noi pe tine!

romanii si internetul – două chestii care nu trebuiau să se fi întâlnit fără un examen psihologic inainte.

dublu d fara caciula – Da.

am simtit placere cand ma futut in cur – şi el

muiste care se fut non stop – maicata şi cele două surori ale tale.

se fute an draci cu calu – şi eşti invidios?

cum te stergi din lista de messenger a celorlalti – cu mâna

cum pot pune la status un link cu mai putine cuvinte – simplu, scrii mai puţine cuvinte

ce tre sa faci ca sa nu iti dai drumul repede cand futi – să-ţi legi gâtul pulii cu sfoară

statusuri de retardati – eu zic că le poţi gândi şi singur

avatare cu caut prietena – ai găsit? că sunt curios

ma cac pe ea – şi invers

poezii despre pitzipoance – vezi şi tu pe aici

cum se beleste pula – cu mâna

urasc omul prost.. – şi eu

mi sa largit anusul – se strânge el la loc, nu te speria

poezii cu pula si pizda – ce romantic eşti

gioistic de vanzare – ce bulangiu eşti

ma cac pe ea de tara – subscriu

doi prosti fute o curva – tu este prost

status disperare – ai descoperit ca prostia nu se poate trata?

se fute incur mai des decat se spala pe dinti – asta

pozu cu pokemon – uite-te în oglindă

internetul si prostia – au foarte multe în comun

cocalari si pitzipoance – aici şi aici

mersi sau merci – în limba română e mersi, dacă eşti tăran poţi folosi şi merci

urina fratilor micula – Berea Burger

mesaj hasliu despre scoala – iar ai venit mă?

tipuri de scris pentru messuri – multe

imi belesc pula – beleşte-o şi mie că mi-e lene

daca nu am microfon pot sa ascult pe cineva la calculator – daca ai boxe da

clipuri baieti care fut prima data – nu eşti sigur care din găuri nu?

inca imi desfasor activitatea – şi eu

cum poti sa vezi daca este idle sau nu pe messenger – de obicei scrie pe acolo pe undeva

Acu` ceva timp în urmă mă gândeam la poliţia internetului, dar abia acum 5 minute mi-am dat seama cât este de necesară.
Citind câte ceva pe blogul lu` Chirilă din link în link ajung pe blogul ăsta, ia să vezi, bebelus”h”a Oana şi-a făcut blog ca să se facă de căcat şi să ne arate câtă inteligenţă zace în capul unei blonde.

Uite aici:

“M-am hotarat ca pana inecepem noua serie de filmari, la Cronica, sa cutreer lumea.”

Să faci ce… ?

“Eu despre mine…mai bine va las pe voi sa va spuneti parerea, buna sau rea!”

Proasta!

Ia vorbeşte matale cu unul din colegi sau cu amândoi să te bage şi pe tine lângă Vanghelie la prezentările de modă pe care le fac ei la deosebita emisiune.

În primul rând vreau să încep prin a cere scuze tuturor persoanelor pe care le-am bulversat cu articolele scrise până acum fără diacritice.
De astăzi atât eu cât şi Agolan vom scrie pe blogurile noastre cât şi pe blogurile cu care colaborăm numai cu diacritice. Chiar dacă la început este un pic mai greu şi vom mai greşi probabil unele articole, vă rugăm să ne înţelegeţi.
Deasemeni, mă adresez prin acest articol şi celor care sunt posesori de blog şi nu au realizat schimbarea modului de a scrie până acum: Este foarte uşor să te obişnuieşti să scrii numai cu diacritice! Încearcă odată şi ai să vezi că textul tău va arata altfel şi vei putea să te exprimi către ceilalţi fără să-i enervezi!
La noi pe blog până şi serialul va fi scris de acum încolo cu diacritice, iar în viitor poate vom corecta şi ce am scris până acum!
Vă dorim în continuare lectură plăcută, iar în cazul în care nu aţi trecut încă pe diacritice puteţi găsi mai multe motive şi ajutor aici.

1. Daca scriu chestii triste nu inseamna ca sunt trist.
2. Scriu chestii triste sa evidentiez cacatul in care ne aflam noi toti nu numai eu.
3. Rasfoiti blogul ca am si chestii amunzante…
4. Referitor la “Balada unui creier mic”: nu e trista, eu o vad mai mult ca pe o chestie vesela, bucuria de a atinge Absolutul… ne intalnim vreodata in viata cu asa ceva ?

Sa fiu pierdut pe drumul meu,
Inecat de parfumuri si fumuri.
Idei aruncate-n eter… vise
Sunt satul de multe drumuri

Incet, pasesc spre nicaieri
Si ma afund in spatiu
Idei imi vin, satul de chilipiruri
Dar ce-am visat s-a prefacut in fumuri

Pasesc usor spre nicaieri,
Si imi retrag privirea,
Te uiti incet, usor la mine
Si imi retrag privirea…

Privesc in totul cel pustiu
Sa colorez destinul
As vrea sa fiu nemuritor
Sa numar infinitul…

As vrea sa tip spre nicaieri
Sa-mi zguduie plamanii
Sa strig un nume fara rost…
Ce pacat ca nu te cunosc…

DOAR TE STIU!

Da, stiu, n-am mai scris cam de mult… si ce ? nu scriu la norma, scriu numai atunci cand am ceva care ma roade, imi macina interiorul sau pur si simplu nu ma lasa sa dorm…
Ar fi atat de multe de spus si parca nu imi ajung literele de pe tastatura, atat de multe s-au intamplat in ultima vreme, multe s-au schimbat, oamenii s-au schimbat… s-au schimbat in oameni… oameni rai sau buni… oameni care te inteleg si oameni care te resping… te resping pentru ceea ce esti ? sau pentru ceea ce nu esti ? sau poate te resping pentru ceea ce nu sunt ei… dar stiti ceva ? hai sa nu mai vorbim despre oameni pentru ca oamenii fac oamenii sa fie rai si am putea sa continuam la nesfarsit… si unde vroiam sa ajung de fapt… nici nu mai stiu… sunt atatea drumuri pe care as putea sa le urmez, insa cel mai drept dintre ele nu este pavat… este plin de maracini, scaieti, uscaturi asemeni unei societati corupte ca cea in care traim… sa-mi fac oare loc printre maracini ? sau sa aleg unul din celelalte drumuri… poate pe cel pavat cu marmura… sau poate pe cel pavat cu piatra sau… dar nu are rost sa imi indrept privirea spre cel pavat cu aur si pietre pretioase, caci nu sunt demn de el, dar stai putin… oare unde duce acel drum ? oare duce la pierzanie… sau la nemurire ? nu stiu si nici nu vreau sa stiu. Desigur as putea sa astept un alt drumet care asemeni mie hoinareste prin tara nimanui cautand NIMICUL, as putea sa ma prefac atotstiutor si sa-l indrum spre poteca ferecata cu aur si sa-i astept finalul sau renasterea. RUSINE DEZONOAREI !!! Incet, incet, imi fac loc printe maracini, in fond am trait toata viata printre ei, imi indrept privirea inainte si plec in cautarea NIMICULUI, dar stiti ce e ciudat ? caci cateodata NIMICUL este TOTUL … cerul se intuneca pentru cateva clipe, negura pune stapanire peste tinutul nimanui, pesemne ca alegerea drumului nu a fost cea potrivita… Dar stai! Totul se risipeste negura dispare strapunsa de lumina pala a lunii… S-a facut deja noapte? Exista noapte in tinutul nimanui? Dar ce fel de noapte este asta ? Noaptea nimanui, imi raspund in gand, suntem in tinutul nimanui… Dupa 2 clipe de neatentie am pierdut noaptea… se face iarasi zi… pasarile revin iar pe cerul meu gata sa aspire la altitudini inalte… ideale in simtire. Imi stropesc fata, pornesc din nou la drum, ranile se adancesc, maracinii se indesesc orizontul e departe, sfarsitul e aproape, scurte secvente noapte/zi mi se deruleaza in fata ochilor si simt ca sunt tot mai aproape, e iarasi noapte, e liniste in tinutul nimanui, pentru o clipa m-am oprit… e liniste… din cand in cand aud doar stropii de sange storsi din ranile interioare cum se lovesc cu putere de colbul presarat pe carare, pentru o clipa capteaza atentia oricui si apoi se adancesc in colb pentru totdeauna, a trecut o clipa, o clipa de vesnicie, destinul imi zambeste, ranile se adancesc, nu-i nimic, sunt puternic, REZIST! Mintea imi joaca feste, cineva se joaca cu mine, ii fac jocul si pornesc din nou la drum. Muntii adevarului se inalta din gloata naucita de guvernatorul minciunilor. O rup la fuga sa ajung primul, poate odata cu muntii ma voi inalta si eu spre nemurire, caci de mult nu am mai fost nemuritor… muntele meu e cel mai lenes, asemeni mie… se inalta, se intalta si poposeste doua sau trei vesnicii apoi isi continua molcom drumul spre infinit, in sfarsit am ajuns, am ajuns acolo unde nu ma poate atinge nimeni, nici macar guvernatorul minciunilor, am atins NIMICUL, insa nu pot deschide ochii caci as ramane orbit, pentru o clipa imi arunc privirea in jos si cad… in PACAT !!!

- sa gaseasca cineva o solutie sa limiteze accesul la internet anumitor persoane cu iq-ul cuprins intre 1 si 5
- oamenii considerati deosebit de prosti sa fie “depozitati” in rezervatii si eventual eutanasiati daca nu ii vrea nimeni ca animal de companie

…deocamdata cam atat, ma mai gandesc si revin

Textul ce urmeaza a fi prezentat nu imi apartine dar ma regasesc si eu pe acolo asa ca Enjoy!

Scrisoare catre generatia noastra:

Nascuti la inceputul anilor 70-80,
vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri
este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au
umparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru
casele noastre in jur de 50 de ani. Nu avem amintiri
despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie
sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca
asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat “Ascunselea”,
“Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara! Vrem
ostasi”, “Prinsea”, “Sticluta cu otrava”, “Pac Pac”,
“Hotii si vardistii”, ultimii care au strigat “Un
doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit
telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video
(inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme
2 zile inchisi in casa) primii care am vazut desene
animate color, primii care am renuntat la casete
audio si le-am inlocuit cu cd-uri.

Noi am purtat jeansi elastici,
pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar
cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de
gasca.

Noi nu am dat examene de Capacitate, nu
am dat teste grile la admitere. Noi am fost ultimii
“Soimi ai Patriei” si ultimii “Pioneri”.

La gradinita am invatat poezii in
romaneste, nu in engleza… Si am cantat MULTI ANI
TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura,
Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas ..
si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea
inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne
innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi
inghetata Magnum, sau pustile alea
absolut superbe cu apa.

Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si
ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la
robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii.
Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ
Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si
Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele
melodii de joc fiind horele la chefuri, la care
nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre
deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat
de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50
Cnt si Britney Spears.

Am citit “Licurici”, “Pif”, Ciresarii, si am baut
Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar
cand au aparut primele sucuri “de la TEC” fara sa ne
fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala
beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de> virusi.

Noi am baut prima Coca-Cola la sticla
si am descoperit internetul.

Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram
sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system,
taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam
Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne
plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam
pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri
sa jucam “Fantanita”, sau “Flori, fete sau baieti”,
sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un
pretext sa “pupam pe gura” pe cine “iubeam”.

Noi suntem cei care inca au mai “cerut
prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care
dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere
prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa
le aruncam in capul colegilor, care am completat mii
de oracole, sperand ca persoana iubita va citi
acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de> el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca
noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si
cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am
aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din
greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special
sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe
maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate
pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate
lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au
“child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam
bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de
tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie,
noi am fost martorii a treischimbari de bancnote si
monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost
primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV,
noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea
“Feriti-va de magarus”. Suntem o generatie de
invingatori, de visatori, de “first-timers”…

Daca citesti si ai cazut macar un pic pe
ganduri, esti de-al nostru!

Azi am hotarat sa fac o alta categorie dedicata unor oameni deosebit… vecinii mei de la bloc
tineti aproape….